Nimeni nu isi explica de ce atat de multi oameni aleg Aokigahara, pe post de ultima destinatie. Magia neagra si linistea de nepatruns se pare ca ii consoleaza intr-un mod straniu pe cei care decid ca viata nu mai are nimic de oferit. Intunericul Aokigaharei ii ademenesti pe sinucigasi si in cele din urma moartea ii imbratiseaza. Padurea abunda in cadavre pe care patrulele de politie si voluntarii fac eforturi sa le gaseasca si sa le scoata la lumina. In multe cazuri, padurea inghite cu repezeala trupurile. In urma raman pantofi, haine, fasii de cort sau alte obiecte personale care amintesc vag de cei care au vizitat Aokigahara pentru ultima oara. Sunt si sinucigasi care lasa in urma o ultima bucata din suflet, scrijelita pe scoarta unui copac sau pe o placuta atarnata de o creanga.
Recent, autoritatile au inceput sa ia masuri disperate pentru a reduce numarul alarmant de mare de sinucideri. In acest scop au fost montate camere de luat vederi si pancarde ce contin mesaje menite sa vina in ajutorul celor care si-au pierdut speranta.
Cativa din cei care au supravietuit unei tentative de sinucidere in Aokigahara au declarat ca ceva i-a atras in mod inexplicabil catre padure, chiar daca se aflau la mii de kilometri departare.
Ceva e in neregula cu Aokigahara
Trecand peste reputatia macabra, se pare ca ceva cu adevarat bizar se intampla in Aokigahara. Numerosii turisti, atrasi de salbaticia padurii si de cavernele adanci si spectaculoase aflate la poalele muntelui Fuji, au intotdeauna probleme de orientare atunci cand trebuie sa strabata Aokigahara. Busolele si alte instrumente de orientare nu functioneaza, vina fiind atribuita zacamintelor de fier care se gasesc din abundenta in solul vulcanic. Nu e de mirare ca benzi de plastic inconjoara copacii si creeaza poteci ce strabat prin desisul de nepatruns.
Folclorul local spune povesti infricosatoare despre padure, povesti care dateaza cu mult inainte de a incepe lantul de sinucideri. In primul rand Aokigahara este una din locatiile din Japonia unde se practica ubasute, ritual stravechi care presupunea abandonarea persoanelor in varsta sau neajutorate intr-un loc izolat pentru a putea muri in pace. Doar ca mai mult ca sigur nu pacea a fost ultima traire a celor care au murit abandonati in Aokigahara. Iubitorii de paranormal vorbesc despre fantomele victimelor brutalului ubasute, care inca nu si-au gasit odihna. Alte povesti spun ca padurea de la poalele muntelui Fuji ar fi un loc rau in sine, un portal catre lumea de dincolo, care nu ezita sa fie folosit de entitati malefice pentru a patrunde in lumea noastra.
De ce aleg japonezii acest loc, pentru a se sinucide?
Specialiștii în paranormal vorbesc despre forțe malefice care există în această pădure, despre câmpul magnetic care le atrage. Forțele malefice atrag oamenii şi-i determină să se sinucidă. În anul 1956, a fost în Japonia un adevărat curent, susținut chiar și de către intelectuali, de a muri prin sinucidere, o moarte demnă în cultura japoneză.
Pădurea are un aspect bizar. Lumina soarelui nu pătrunde în interiorul pădurii, iar căile de acces în pădure sunt adevărate labirinturi.
Legendele japoneze vorbesc despre spiritele celor morți care pot fi văzute în pădure. Spiritele celor morți prin violență nu-și găsesc liniștea și nici nu pot trece în altă lume. Spiritele rămân între cele două lumi. În anul 1990, doi paznici ai acestei păduri au descoperit cadavrul unui spânzurat. S-au apropiat de locul faptei și au văzut mai multe fantome care se roteau în jurul sinucigașului. Locuitorii din această zonă susțin că cine se afundă în această pădure nu mai găsește drumul de întoarcere.
Busola în această pădure nu indică nordul cu exactitate. Se spune că este o diferență de 90 de grade, față de adevărata poziție a nordului. Multe grupuri de turiști au mers în cerc ore întregi, pentru că busola nu funcționa corect. A fost nevoie de intervenție, pentru ca acești turiști să poată fi recuperați. Specialiștii japonezi au recunoscut că se întâmplă un fenomen straniu. Este vorba de distorsionarea orientării la persoane, dar și la busole.
Terenul în aparență, pare a fi drept. În realitate, sub vegetație se află gropi de până la un metru adâncime, care face înaintarea impracticabilă.
PintereStyle 